Cuvântarea la festivitatea de deschidere a anului universitar – pledoarie pentru științele tehnice, mesaj pentru unitate academică, mesaj pentru Iași

Dragi colegi, dragi prieteni,

Folosesc apelativul “PRIETENI” pentru că am sentimentul puternic că dincolo de funcţii şi autoritatea pe care ţi le conferă acestea, este momentul ca Iaşiul să devină un loc al prietenilor, cu o voce comună, cu o atitudine comună. Si sunt convins că cei care acum conduc destinele vieţii academice, destinele oraşului şi judetului, ale vieţii culturale, economice şi politice trebuie sa devină acum PRIETENI. Prieteni şi prieteni cu Iaşiul.

In primul rând, doresc să vă mulţumesc tuturor pentru prezenţa onorantă în aceasta aulă care a devenit mult mai bogată în simboluri astăzi.

Spaţiu de interferenţă al ideilor, teritoriu interdisciplinar cu valenţe multiculturale, Universitatea trebuie să ofere prin educaţie modele umane şi repere recunoscute, o putere care să te apere, oriunde te-ar purta timpul, asemeni pământului natal sfânt purtat în sandale de războinicii antici.

Situaţia eterogenă din sfera învăţământului superior, mult mai vizibilă odată cu extinderea Uniunii Europene, liberalizarea pieţei internaţionale a muncii, favorizată tot de existenţa unei Europe încă unite, au constituit premisele obiective ale apariţiei necesităţii integrării învăţământului superior în spaţiul european. In acest context, învăţământul de inginerie şi arhitectură, promovat în universitatea noastră de cadre didactice de excepţie, prin performanţele remarcabile în plan educaţional şi ştiinţific, creează certitudinea unei educaţii universitare cu adevărat europene.

Astfel, dezvoltarea intelectuală şi profesională a oricărui student are tot sprijinul afectiv uman şi logistic pentru atingerea scopului pentru care a fost aleasă această universitate. Evident că pentru împlinirea acestui deziderat, consecvenţa şi devotamentul faţă de opţiune devine esenţială. De aceea, sunt convins că urmatoarea întâlnire în plen în acest amfiteatru sau oriunde altundeva, chiar dacă de finalizare, nu doar de început a unui ciclu de studii, va fi cu adevărat o bucurie pentru cei care vor fi “profitat” din plin de tot ceea ce un dascăl poate dărui invăţăceilor săi.

Invăţământul ingineresc, în orice domeniu, si cel de arhitectura oferă absolvenţilor una dintre cele mai complete pregătiri. Universitatea noastră, integrată mult mai mult decât doar spaţial şi temporal în rândul celor mai de prestigiu universităţi, aduce orizonturile fascinante ale educaţiei tehnice la o aruncătură de vis de orice crez în ceea ce poate să îţi ofere pasul de dincolo de pragul şcolii.

De altfel, valoarea educaţiei inginereşti, clar cuantificabilă în măsura veniturilor unei persoane pe parcursul unei vieţi de muncă, a fost comparată într-un studiu realizat acum doi ani în Marea Britanie. Aşa cum se poate observa din prima figură, inginerii, fără să deţină vreo altă funcţie, ocupă primul locî topul meseriilor “bănoase”, alături de medici şi piloţi aerieni. Uitându-ma la această ordine, acum doi ani aş fi spus că la noi ordinea este inversă. Insă, conexiunile cu mediul de afaceri, nu doar din Iaşi, mi-au arătat că acum, chiar in Romania, salariile încep să devină un argument serios în alegerea unei meserii tehnice. Astfel, un inginer debutant poate porni de la un salariu deloc de neglijat, de la un nivel de circa 4-500 Euro net, şi poate ajunge la 7-800 Euro. Debutant.

Din poziţia pe care o ocup vremelnic, am incercat să fac o analiză a diferenţelor de atractivitate ale meseriilor inginereşti din regiunea noastră şi cele din zonele Bucureştiului, Clujului sau Timişoarei, mereu repere ale bunăstării. Am constatat, făra nici o urmă de exagerare, că “diferenţele” despre care tot discutăm sunt relativ artificiale şi ni se datorează în mare măsură. Am analizat oferta locurilor de muncă cu destinaţie specifică domeniilor universităţii noastre şi angajabilitatea absolvenţilor, aşa cum a rezultat dintr-o situaţie recentă a Curţii de Conturi. Si iată ce se poate observa din al doilea grafic:

– procentual, solicitările pentru locuri de muncă oferite de angajatori depaşeşte semnificativ, uneori peste dublu, numărul absolvenţilor noştri

– în schimb, procentul celor care se angajează, deşi ar trebui să fie de 100% conform ofertei, este cuprins între 56 si 95%.

De ce? Explicaţiile posibile ar fi mai multe, insă, repet, cred că aceste diferenţe sunt doar rezultatul unor percepţii eronate. Cred că absolvenţii noştri ar trebui să aibă mai multă încredere că ceea ce invaţă în timpul facultăţii le va fi efectiv de folos apoi. Cred că absolvenţii noştri ar trebui să aibă mai multă încredere în valoarea universităţii noastre, de fapt, toţi studenţii în valoarea extraordinară a universităţilor ieşene. Cred că absolvenţii noştri ar trebui să aibă curajul să facă primul pas după absolvire chiar într-un loc departe de Iaşi sau de parinţi. Si cred că noi, dascălii, ar trebui să îi incurajăm mai mult să facă acest pas.

Odată ce ai urmat cursurile unei universităţi tehnice, spiritul ingineresc îţi va conduce, reflexiv, intreaga viaţă, oriunde te-ai afla şi orice ai face. In acest sens, poate ca o definiţie anecdotică a modului în care un inginer priveşte lumea şi ca să închei într-un ton optimist, care, de alfel caracterizează această zi şi ar trebui şi pe cele care urmează, vă redau urmatoarea întâmplare:

Un baietaş de vreo 8 ani îl intreabă pe tatăl său, absolvent al universităţii noastre (nu contează programul de studii):

– Tată, ce inseamnă “pompa”?

Tatăl, inginer, se lansează într-o definiţie tipică, cu speranţa insuflării unui sentiment pozitiv copilului faţă de o profesiune tehnică:

– Pompa este un echipament care transportă diferite materiale, cu un circuit de aspirare şi unul de refulare, un mecanism cu diferite configuraţii s.a.m.d.

În final, după o descriere în detaliu a pompelor pe parcursul câtorva minute bune, poate zeci, tatăl, mirat şi bucuros de sursa nedumeririi copilului său, îl întreabă unde a găsit termenul de «pompă». Copilul îi arătă o carte şi îi spuse:

– Aici, uite ce scrie : «Cezar a intrat în Roma cu mare pompă»….”

Le dorim tuturor celor care vor fi, sunt sau au fost studenţii noştri să creadă în noi şi să fie convinşi că prin ceea ce au invăţat in amfiteatre vor izbândi, iar dumneavoastra, deopotriva colegi şi prieteni, un an cât mai rodnic, plin de bucurii şi sănătate.